Azi am avut probabil una dintre ultimele întâlniri cu unul dintre clienții de la agenție. Eram în taxi, cu capul sprijinit de geam și un Eros Ramazzotti pe fundal. Zen…Mi-am dat seama de o chestie foarte funny: că taxiurile au devenit un fel de breaking point-uri pentru mine, în ultimele luni.
Să spunem că în primele săptămâni după ce m-am stabilit aici, înjuram într-o veselie taximetriștii și tupeul lor cu care nu chiar eram obișnuită.
Cum adică nu mă duci până acolo că te întorci gol și n-ai chef? Ce? Ai impresia că pe mine maică-mea mă lasă să fac doar ce vreau?
Dacă așa era la început, pe parcurs, mi-am dat seama că am ajuns să-mi cam placă taxi-urile și îți spun și de ce.
Treceam printr-o perioadă în care, printre planning, implementare și intalniri, într-un timp destul de limitat, creativitatea mea se cam îmbolnăvise de deces (de la stres ăf cors, că nu mănânc fast-food). Și pentru că într-o industrie creativă nu-ți prea permiți să-ți moară motorul în mijlocul intersecției, era musai să găsesc un ponton de salvare.
În primele luni, sigur că primul instinct a fost să eficientizez fiecare minut. Așa că plecam de la agenție la client și în acele 30-40 de minute pe care le petreceam în trafic (one way), scriam mail-uri de pe telefon ca să câștig timp.
Ajuns la întâlnire, discutat campanii, făcut minuta și planningul de to be done-uri, întors la agenție, repetat ritual.
Well, după o zi de-asta cu ochii în telefon, laptop, planificare și implementare numai de creație și brainstorming pentru chestii noi nu mai aveam chef și energie.
Asta până mi-am dat seama că-s o fraieră și că mail-urile și problemele pe care le rezolvam în drum spre clienți nu erau chiar cel mai bun mod de a-mi eficientiza timpul. Pentru că până scrii un text de pe telefon, cu diacritice cu tot, scrii 3 de pe laptop și mai dai și un telefon pe lângă.
Așa că am început să tratez drumurile spre clienți ca pontoane de creație și meditație.
Am început să observ Bucureștiul pe geamurile taxi-urilor și să-mi las mintea să se liniștească pentru acele câteva momente. You need this, trust me. Meditația e, poate, cel mai bun medicament pentru sănătatea ta mentală și pentru creativitate. Iar dacă pe prima nu pot să-ți promit că o să o poți păstra în industria asta, fără cea de-a doua nu prea ai ce căuta aici.
În plus, o să-ți prindă mai bine decât o pauză clasică pentru că știi și tu cum sunt pauzele la birou:
Check Facebook, check Insta, check coffee, check cat, check, check, check.
Nu te decontectezi și o știi prea bine, dar despre asta este vorba dacă vrei să funcționezi în termeni eficienți. Deconectare temporară.
Pe mine m-a ajutat foarte mult și nu doar în carieră, ci și în căutarea acelui echilibru interior.
My advice? Feeling hungry? Take a Snickers. Feeling stressed? Take a break cab!
