Am stat și am pendulat câteva nopți bune pe alegerea momentului oportun pentru publicarea Vblogului ăstuia la care mi-a stat gândul de vreo 2 ani încoace. Mna…și cu toate adunările și scăderile mi-am dat seama că momentul oportun nu apare niciodată, așa că…voila. Hop cu el sus ”just because”. Așa, una peste alta…
Ieri am participat la conferința Future of Media 2016, lucru care m-a și motivat să nu mai aștept cai verzi pe pereți și, de ce nu, să încep cu un articol despre domeniul în care mă regăsesc muncind și…zâmbind 🙂 Marketing & PR.
Pentru cei care nu sunt cunoscători ai subiectului, The Future of Media este un eveniment care, pe de o parte, își propune să facă un bilanț anual al campaniilor care au ieșit în evidență și al trendurilor din media, iar apoi, să dezbată câteva subiecte legate de predicții de viitor pentru mediul comunicării & tendințelor care se anunță după colț.
Și…cum fu?
Fu interesant. Prea multe “wow-uri” și “bau-uri” n-au fost și nici nu cred că vor fi vreodată la conferințele de acest gen pentru că, firește, nicio agenție nu își face publice strategiile și insight-urile care-i plătesc facturile și-i țin clienții în portofoliul, dar chiar și așa dezbaterile nu au fost lipsite de consistență și date obiective.
Acuma, trenduri, ne-trenduri, ideea e că predicțiile de viitor arată cam la fel de câțiva ani încoace și majoritatea se învârt, în esență, în jurul online-ului care câștigă tot mai mult teren în fața mediei tradiționale. Se subțiază tot mai mult granițele dintre branduri și public prin noile tool-uri care creează tot mai multe punți între acestea și, din păcate, se pierde tot mai mult din ceea ce înseamnă intimitatea prospecților.
În ultimii ani, publicul s-a maturizat foarte mult legat de ceea ce înseamnă comportament de consum, schimbare care arată cam așa:
- Să fie aici și acum! N-auzi?! Și pune și o măslină pe margine, nu fi chitră!
- Da, săru’ mâna! Cum vrea matale!
Cam așa ar suna o conversație dintre un brand și publicul său într-un sketch de stand-up.
User Generated Content
Tot mai multe companii încearcă să-și angreneze fanii în campanii de engagement realizate pe acest crez. Care reușesc să câștige această atenție (tot mai dificil de obținut), Doamne-ajută, numa’ bine! Care nu, noi să fim sănătoși! Chiar și așa, hai să nu facem confuzie între User Generated Content și concursurile cu like & share despre care, pomeneam mai demult într-un context similar, mi se par ca pomenile cu ulei și făină din campaniile electorale. Oricum, se pare că s-a mai curățat mediul online în ultimul an din punctul ăsta de vedere, deci mergem spre bine!
Avem tot mai multe campanii care au în spate big data și cercetări făcute pe target, ceea ce e foarte bine, evident, că mergem mai puțin pe pipăite și pe vorba Dai un ban da’ măcar știi că nu-l mai ai!
S-a vorbit și despre importanța marketing-ului experiențial și despre crearea unui univers al clientului, lucruri care, pe cât de evidente par, pe atât de puțin se pune accentul pe piața românească. Lucruri pe care le-am obervat și în experiența pe care am avut-o vara asta în state, de altfel. De ce cumpără americanii în prostie și de ce e consumerismul e atât de pregnant acolo? Păi pentru că te pupă în fund și pentru că ne place să fim pupați în fund, deaia.
Eh da, eu nu suport frate americanii ăștia de au tot timpu’ zâmbetul ăla tâmp pe față…nici nu știu! De parcă nu-ți dai seama că e fake!
Whooo careees? Really!? Evident că fata aia care stă între raioane să te ajute pe tine să-ți găsești orezu’ nu-ți zâmbește pentru că te cunoaște de-o viață și nu mai poate de dragu’ tău. Dar cui îi pasă?! Și până la urmă, să mori tu că nu-ți place să ți se vorbească frumos, să ți se zâmbească și să ți se ofere o mână de ajutor atunci când ești confuz? Să mori tu că preferi să te repezească duduia din magazin și să-și dea ochii peste cap când o rogi să-ți aducă o măsură mai mare la pantaloni.
Îmi iubesc țara și chiar mi-aș dori să văd cât mai multe schimbări în bine aici, dar nu pot să neg gustul amar pe care l-am resimțit pe post de client de cum m-am repatriat. Poate că am fost sedată după o vară în care am trăit într-un mediu atâââât de fain și de bine dezvoltat din punctul ăsta de vedere și mi-a picat prea cu tronc. Dar asta a făcut și mai bine simțit dușul rece la întoarcerea în țară: Mi-era poftă de ceva și am intrat într-un chioșc alimentar din apropiere.
- Bună ziua, etc. Etc. (…)
- Dați-mi, vă rog, un kg de portocale…și….(mă uitam ce mai aveau).
(…)
- Haideți dom’șoară odată că n-am toată ziua la dispoziție!
Oh well. Cred că putem mult mai mult de atât, cred că mai avem și mai mult de învățat în domeniul customer care și nu cred că e imposibil, dar sunt convinsă că mai avem drum lung până să ajungem la un nivel mai de Doamne’ajută. Nu e bai, mergem înainte! 🙂
—
Să revenim. În afară de customer care și training de brand, ne mai lipsește și o tehnologie de feeding a comentariilor pe bloguri. Tehnologie despre care eu nu știam că există până azi și care, aparent, nu o găsim momentan în România (rulează doar în state). Ce face? Preia comentarii de tip testimonial de pe bloguri și le rulează pe alte site-uri exact ca o campanie de remarketing.
Încă un subiect care s-a menționat (spun menționat pentru că nu s-a intrat foarte mult în detalii pe marginea lui) este automatizarea advertisingului pe baza de diverși algoritmi care citesc comportamentul userului în online și îi livrează content în baza acestuia.
Prima prelegere sănătoasă pe care am auzit-o pe subiectul ăsta a fost la Cluj în luna mai a anului prezent, în cadrul conferinței ”Reconfigurarea practicilor de publicitate și PR în sfera digitală”.
Este vorba de George Anghelcev, doctor și profesor la PennState College – cea mai mare facultate de comunicare din Statele Unite. Anghelcev spunea despre acești algoritmi că sunt programați în așa fel încât să facă conexiuni între bazele de date care conțin ad-urile companiilor partenere și comportamentul utilizatorilor (în fracțiuni de secundă) și să livreze bannerul publicitar în funcție de profilul userului (realizat on the spot). Ad-ul e livrat instant, la o distanță mai scurtă de un click între două link-uri. Și nu doar asta, dar primești cel mai relevant anunț pentru tine ca utilizator, indiferent de site-ul pe care te perinzi. Dar atunci? Care mai este rostul conținutului și al site-urilor de specialitate? Ce rost mai au agențiile de media, sau blogerii care se chinuie să facă trafic pe platformele online ca să poată vinde câteva bannere publicitare? Păi asta e! Că nici măcar nu mai e vorba de radio și print media. Ajungem încet, încet, să ne îndreptăm înspre un viitor pus sub semnul întrebării chiar și pentru media online.
Pro’s & con’s
Good thing: Vorbim (poate) despre cel mai optim sistem de targetare existent la ora actuală.
Con’s: Momentan e în fază incipientă și se poate să mai așteptăm câțiva ani buni până să ajungă la prețuri accesibile. Anghelcev spunea că sistemul, pe cât e de precis (s-au scos rate de conversie de 10 ori peste media standard), pe atât e de scump și greu accesibil chiar și pentru companiile cu un potențial financiar mare.
Pentru curioși, legat de cifre în 2016 avem așa:
- Piața de media din România: 360 milioane euro din care:
- Sold out pe TV – 230-240 milioane de euro cu un procent de 10% creștere (eh, uite că media tradițională nu se duce așa ușor pe apa sâmbetii).
- Print-ul scade: 15-16 mil. Euro.
Overall: Radio stagnează și rămâne un mediu în care frecvența rămâne trend-ul de bază. Rămânem pe televiziune ca reach-builder și în online pentru conversii și măsurători mai precise, iar cu asta închei că și așa m-am lungit mai mult decât mi-am propus.
Știu că e lung, nu mă înjurați, le facem pe următoarele mai scurte! :))
Toate cele bune!
P.S. I have some vlogging material incoming so stay tuned. 🙂
